Poți fi concediat pentru că folosești ChatGPT la serviciu?

Ghid practic pentru angajatori și salariați

Folosirea ChatGPT sau a altor instrumente de inteligență artificială la locul de muncă poate duce la sancțiuni disciplinare, inclusiv la concediere. Pentru ca o astfel de măsură să fie legală, angajatorul trebuie să dovedească existența unei abateri disciplinare și să respecte procedura prevăzută de Codul muncii.

Simpla utilizare a ChatGPT în timpul programului de lucru nu reprezintă, prin ea însăși, un motiv suficient pentru concediere.

Riscurile apar atunci când salariatul încalcă o regulă internă, transmite informații confidențiale către o platformă externă sau nu respectă măsurile de securitate IT ale companiei.

Angajatorul poate avea, la rândul său, probleme în instanță dacă nu a comunicat regulile de utilizare a AI, a monitorizat nelegal activitatea salariatului sau a aplicat greșit procedura disciplinară.

În acest articol explicăm ce prevede legea, în ce situații poate interveni o sancțiune și ce trebuie să facă fiecare parte atunci când apare un astfel de incident.

1. Când devine folosirea AI o abatere disciplinară

Potrivit art. 247 alin. (2) din Codul muncii, abaterea disciplinară este o faptă legată de muncă, săvârșită cu vinovăție, prin care salariatul încalcă legea, regulamentul intern, contractul individual sau colectiv de muncă ori ordinele legale ale superiorilor ierarhici.

În cazul utilizării instrumentelor AI, angajatorul trebuie să identifice obligația concretă pe care salariatul a încălcat-o.

Cele mai relevante obligații sunt:

  • respectarea disciplinei muncii și a regulamentului intern;

  • obligația de fidelitate față de angajator și păstrarea secretului de serviciu;

  • respectarea clauzelor de confidențialitate din contractul individual de muncă;

  • respectarea politicilor interne privind securitatea IT și protecția datelor personale.

Un aspect important privește comunicarea regulilor interne. Potrivit art. 243 din Codul muncii, regulamentul intern produce efecte față de salariat din momentul în care acesta a luat cunoștință de conținutul său.

Prin urmare, angajatorul trebuie să poată demonstra că salariatul a fost informat despre interdicțiile și obligațiile aplicabile. O discuție verbală sau un e-mail formulat vag pot fi insuficiente într-un litigiu de muncă.

2. Ce sancțiuni poate aplica angajatorul?

Art. 248 din Codul muncii prevede următoarele sancțiuni disciplinare:

  1. Avertismentul scris.

  2. Retrogradarea din funcție pentru o perioadă de 20–60 de zile.

  3. Reducerea salariului de bază cu 5–10%, pentru 1–3 luni.

  4. Reducerea salariului și, după caz, a indemnizației de conducere cu 5–10%, pentru 1–3 luni.

  5. Desfacerea disciplinară a contractului individual de muncă.

Angajatorul trebuie să aleagă sancțiunea în funcție de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, gradul de vinovăție, consecințele produse, comportamentul general al salariatului și eventualele sancțiuni disciplinare anterioare.

De exemplu, folosirea ocazională a ChatGPT pentru reformularea unui e-mail generic, fără transmiterea unor informații confidențiale și fără consecințe pentru companie, nu justifică automat concedierea.

Situația se schimbă atunci când salariatul transmite documente interne sau date personale către o platformă externă, încălcând obligații de confidențialitate cunoscute.

3. Exemple concrete: ce riscuri implică folosirea ChatGPT la serviciu

Gravitatea unei abateri depinde de informațiile introduse în instrumentul AI, de regulile comunicate salariatului și de consecințele faptei.

3.1. Reformularea unui e-mail generic

Risc disciplinar: redus

Dacă e-mailul nu conține date despre companie sau clienți, iar utilizarea AI nu este interzisă printr-o regulă internă, în principiu nu există o încălcare disciplinară.

3.2. Utilizarea ChatGPT deși regulamentul intern interzice acest lucru

Risc disciplinar: mediu

Salariatul încalcă o regulă internă cunoscută. Sancțiunea depinde de gravitatea faptei, de consecințe și de eventualele sancțiuni anterioare.

3.3. Introducerea unor e-mailuri interne, contracte, oferte comerciale sau date despre clienți

Risc disciplinar: ridicat

Pot fi încălcate obligațiile de confidențialitate și normele GDPR privind datele personale transmise către un serviciu extern.

3.4. Încărcarea de cod sursă, documentație tehnică, log-uri sau capturi din sistemele companiei

Risc disciplinar: ridicat

Aceste informații pot conține secrete comerciale sau detalii despre securitatea sistemelor informatice ale companiei.

3.5. Utilizarea unui cont personal sau a unui laptop personal pentru activități profesionale

Risc disciplinar: ridicat

De exemplu, sincronizarea unui cont Google sau Chrome personal pe laptopul de serviciu poate duce la transferul informațiilor companiei în afara sistemelor IT controlate de angajator.

3.6. Ștergerea istoricului conversațiilor sau a fișierelor înaintea unei verificări

Risc disciplinar: foarte ridicat

Gestul poate constitui o abatere disciplinară distinctă și poate agrava situația salariatului.

Angajatorul nu trebuie neapărat să dovedească o scurgere de date sau un prejudiciu efectiv pentru a invoca încălcarea confidențialității. Transmiterea unor informații protejate către un serviciu extern neautorizat poate reprezenta, prin ea însăși, o încălcare a obligațiilor de serviciu.

Totuși, lipsa unui prejudiciu concret trebuie avută în vedere atunci când se stabilește sancțiunea.

4. Poate angajatorul să verifice laptopul de serviciu?

Angajatorul poate verifica echipamentele informatice puse la dispoziția salariaților, însă trebuie să respecte limitele legale ale monitorizării.

Faptul că laptopul aparține companiei nu îi oferă angajatorului dreptul de a accesa orice informație sau cont utilizat de salariat.

Potrivit art. 5 din Legea nr. 190/2018, monitorizarea angajaților prin mijloace de comunicații electronice este permisă dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiții:

  • interesele legitime ale angajatorului sunt temeinic justificate și prevalează asupra drepturilor salariaților;

  • angajații au fost informați în prealabil, complet și explicit;

  • sindicatul sau reprezentanții salariaților au fost consultați înainte de introducerea sistemului de monitorizare;

  • metodele mai puțin intruzive nu s-au dovedit eficiente;

  • datele colectate sunt păstrate pentru o perioadă limitată, regula generală fiind de maximum 30 de zile, cu excepțiile prevăzute de lege.

Aceste principii au fost analizate și de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cauza Bărbulescu c. României, soluționată de Marea Cameră la 5 septembrie 2017.

În acel dosar, Curtea a constatat încălcarea dreptului la viață privată deoarece instanțele naționale nu verificaseră dacă angajatul fusese informat în prealabil despre monitorizare, ce motive justificau măsura și dacă angajatorul putea folosi metode mai puțin intruzive.

Pentru companii, acest lucru înseamnă că politica de monitorizare trebuie stabilită și comunicată înainte de apariția unui incident. Salariații pot contesta legalitatea probelor obținute prin monitorizare necorespunzătoare.

5. Ce obligații au firmele potrivit AI Act?

Regulamentul (UE) 2024/1689 privind inteligența artificială se aplică și companiilor care folosesc instrumente AI în activitatea profesională, nu doar celor care dezvoltă astfel de sisteme.

Articolul 4, referitor la alfabetizarea în domeniul inteligenței artificiale, se aplică din februarie 2025.

Potrivit modificărilor introduse prin Regulamentul (UE) 2026/1744, cunoscut drept Digital Omnibus privind AI și intrat în vigoare în iulie 2026, firmele trebuie să ia măsuri pentru a sprijini alfabetizarea personalului în domeniul AI. Obligația de instruire rămâne în vigoare, iar din 2 august 2026 autoritățile naționale pot supraveghea respectarea acesteia.

În activitatea curentă, o companie care permite utilizarea AI ar trebui să aibă documente clare privind:

  • instrumentele AI aprobate și activitățile pentru care pot fi folosite;

  • informațiile care nu pot fi introduse în aceste platforme;

  • procedura de aprobare a unui instrument nou;

  • modul de raportare a incidentelor;

  • verificarea de către angajați a rezultatelor generate de AI;

  • instruirea personalului și data la care aceasta a avut loc.

Aceste documente pot avea un rol important într-un litigiu de muncă. Ele arată ce măsuri a luat angajatorul pentru respectarea AI Act și dacă salariatul a fost informat despre regulile aplicabile.

6. Ce trebuie să facă angajatorul pentru a evita problemele juridice?

Companiile ar trebui să stabilească regulile de utilizare a instrumentelor AI înainte ca acestea să fie folosite în activitatea profesională.

Înainte de apariția unui incident

1. Adoptați o politică internă privind utilizarea AI.

Documentul trebuie corelat cu regulamentul intern, politica IT, regulile GDPR și clauzele de confidențialitate. Trebuie să precizeze ce instrumente sunt permise, în ce scopuri și ce categorii de informații nu pot fi transmise către platforme externe.

O formulare generală precum „AI trebuie folosit responsabil” nu oferă suficientă claritate pentru angajați și poate crea dificultăți în cazul unei cercetări disciplinare.

2. Comunicați politica tuturor salariaților.

Păstrați dovada informării, prin semnătură sau confirmare electronică datată. Angajatorul trebuie să poată demonstra că fiecare salariat a cunoscut regulile aplicabile.

3. Stabiliți reguli legale de monitorizare.

Respectați condițiile art. 5 din Legea nr. 190/2018. Informați angajații înainte de introducerea monitorizării, consultați reprezentanții acestora și stabiliți perioadele de păstrare a datelor.

4. Organizați instruirea personalului.

Angajații trebuie să știe ce informații pot introduce în instrumentele AI, cum verifică rezultatele și cui raportează un incident. Păstrați documentele care atestă instruirea.

După apariția unui incident

1. Păstrați probele în limitele legale.

Conservați informațiile relevante pentru cercetarea disciplinară, fără să depășiți limitele monitorizării comunicate angajaților.

2. Respectați termenele prevăzute de Codul muncii.

Potrivit art. 252 alin. (1), decizia de sancționare trebuie emisă în cel mult 30 de zile calendaristice de la data la care angajatorul a luat cunoștință despre abatere, fără a depăși 6 luni de la data săvârșirii faptei.

3. Efectuați cercetarea disciplinară prealabilă.

Cu excepția avertismentului scris, nicio sancțiune disciplinară nu poate fi aplicată fără cercetarea disciplinară prealabilă. Nerespectarea acestei cerințe atrage nulitatea absolută a sancțiunii, potrivit art. 251 din Codul muncii.

Salariatul trebuie convocat în scris. Convocarea trebuie să indice obiectul, data, ora și locul întrevederii. Acesta are dreptul să își prezinte apărarea și să formuleze argumente în favoarea sa.

În litigiile de muncă, instanțele anulează frecvent decizii de concediere din cauza nerespectării procedurii disciplinare.

7. Ce trebuie să facă salariatul dacă este acuzat că a folosit necorespunzător AI?

Salariații trebuie să evite introducerea în platforme AI, în special pe conturi personale, a informațiilor pe care nu le-ar transmite unei persoane din afara companiei.

Aici intră documentele interne, contractele, datele personale, informațiile despre clienți, codul sursă, log-urile și corespondența profesională.

Dacă ați fost convocat la o cercetare disciplinară

Verificați următoarele aspecte:

  • Ce faptă vi se impută concret?

  • Ce prevedere legală sau internă se presupune că ați încălcat?

  • Ce probe are angajatorul?

  • Când și cum v-a fost comunicată regula respectivă?

  • Ați fost informat în prealabil despre monitorizarea care a dus la obținerea probelor?

Solicitați acces la informațiile relevante pentru apărarea dumneavoastră și analizați legalitatea modului în care au fost obținute probele.

Nu ștergeți conversații, fișiere sau istoricul activității înaintea verificărilor. O astfel de acțiune poate genera o acuzație suplimentară și poate afecta apărarea în cercetarea disciplinară.

8. Întrebări frecvente despre concedierea pentru folosirea ChatGPT

Pot fi concediat dacă firma nu are o politică internă privind utilizarea AI?

Concedierea este mai dificil de justificat dacă angajatorul nu a stabilit și comunicat reguli clare privind utilizarea instrumentelor AI.

Totuși, obligațiile generale de confidențialitate, fidelitate și păstrare a secretului de serviciu continuă să se aplice. Angajatorul trebuie să dovedească existența abaterii, vinovăția salariatului și gravitatea faptei.

Contează dacă am folosit ChatGPT de pe telefonul personal?

Da. Dacă ați introdus informații ale companiei într-un cont personal, riscurile privind confidențialitatea rămân aceleași. În plus, folosirea unui dispozitiv sau cont personal poate încălca politica IT a angajatorului.

Poate angajatorul să citească istoricul conversațiilor mele cu ChatGPT?

Angajatorul poate verifica echipamentele de serviciu în limitele unei monitorizări legale, comunicate în prealabil și proporționale cu scopul urmărit.

Accesarea conturilor personale ale angajatului ridică probleme serioase privind dreptul la viață privată și protecția datelor.

În cât timp poate firma să mă sancționeze?

Potrivit art. 252 alin. (1) din Codul muncii, angajatorul are la dispoziție 30 de zile calendaristice de la data la care a aflat despre abatere, dar nu mai mult de 6 luni de la data săvârșirii acesteia.

9. Asistență juridică pentru angajatori și salariați

Legal Atelier oferă asistență juridică atât companiilor care doresc să reglementeze utilizarea inteligenței artificiale, cât și salariaților implicați în cercetări disciplinare sau litigii de muncă.

Pentru companii

Serviciile includ:

  • redactarea politicii interne privind utilizarea AI;

  • elaborarea sau actualizarea politicii de monitorizare a angajaților;

  • actualizarea regulamentului intern și a clauzelor de confidențialitate;

  • asistență juridică în cercetările disciplinare;

  • redactarea deciziilor de sancționare și concediere.

Pentru salariați

Serviciile includ:

  • analiza convocării la cercetarea disciplinară;

  • verificarea legalității probelor;

  • pregătirea apărării scrise;

  • contestarea sancțiunilor disciplinare și a deciziilor de concediere în instanță.

Dacă aveți nevoie de o analiză juridică a unei situații concrete legate de folosirea ChatGPT la serviciu, echipa Legal Atelier vă poate ajuta să evaluați riscurile și opțiunile legale.